ACTOR IN IZOLARE – MUNCA LA DOMICILIU ZIUA 4

Ziua 4

Am început să citesc Shakespeare în original.
Eu cu greu înțelegeam ce avea el de zis în română, în engleză e și mai greu. Dar nu mă las. Vreau să-l pătrund adânc în fiecare rimă. Cât pot și eu, că la școală am făcut germană și rusă, engleza o știu numai din filme. Și muzică. Strange love….Depeche Mode, cel puțin o știam pe de rost. Shakespeare are alte cuvinte. Mai grele. Dar tot ca o melodie sunã.

E o carte foarte groasă. E bine că în timpul asta lucrez și bicepsul.

Am încercat să mă urc pe pereți. La propriu. Ca Spiderman. Nu mi-a reușit. Mai încerc și mâine.

Cum o fi fost castingul pentru Omul Păianjen? Că nu știu dacă știți, la actori e ca la piatã…avem nevoie de unul care să știe să joace step….îl cauți. Avem nevoie de unul care să știe să călărească cu calul….îl cauti…. de unul care să sufle la trompetă, îl cauți. Și tot felul de d-astea, depinde cum e rolul….

Bă, căutăm pe unul care să știe să scoată sfori din el, din încheieturi de la mână, că așa e rolul….au căutat cât au căutat până a venit unul….n-am găsit. Dar unul care măcar să știe să se dea hutza cu sforile printre blocuri găsim? Nici. Ne-am dat dracu, nu mai facem filmul, păcat de poveste că e frumoasa….Și a venit unul istet…le facem în trucaje. Bravo mă, te-ai gândit bine….Și dacă le facem în trucaje, noi ce actor căutăm?

-Unul care să încapă în costum!
-Atât?
-Atât!

Și ăsta a fost tot castingul, nu ca la noi de ai și monolog și poezie și fabulă. Ai dracu americani, ce ușor fac ei filme. Din trucaje.

Nici la noi nu e chiar așa de greu dacă te prinzi de șmecherie. Că din ce am văzut eu la filmele românești, cel mai greu e să vorbești încet, dar încet de tot, aproape să nu s-audă. Să dea omul acasă volumul la maxim și să fie degeaba. Nu toată lumea poate așa, că mulți actori sunt învățați pe săli mari și urlă tare. Aici e adevărata artă de film, mi-am dat eu seama. Să vorbești dar să nu s-audă. Cu cât nu s-aude mai bine, cu atât zice lumea că ești și tu actor mai bun.

Am sunat colegii de teatru și am depănat amintiri. Poveștile fac parte din meseria noastră. Frumoasă meserie. Și nu e periculoasă deloc. E mai periculos acuma să fii doctor.

Oare dacă Shakespeare stătea închis în casă de la un virus scria mai mult? Oricum a scris mult.